Guvernul condus de Luca Niculescu urmează să aprobe vineri, 30 octombrie 2026, prima rectificare bugetară din acest an, prin care vor fi redistribuite fonduri pentru asigurarea funcționării serviciilor publice și acoperirea unor cheltuieli până la sfârșitul anului. Printre domeniile care beneficiază de suplimentări se numără sănătatea, sistemul de pensii, administrațiile locale și agricultura. În același timp, autoritățile mențin ținta deficitului bugetar la 6,2% din produsul intern brut.
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul rectificării joi, 29 octombrie, în procedura de transparență decizională. Documentul prevede modificarea alocărilor bugetare pe baza execuției financiare din primele nouă luni și a necesarului estimat pentru ultimele luni ale anului 2026.
Potrivit calculelor ministerului, veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei. Deficitul nominal estimat pentru întregul an ajunge astfel la 130,3 miliarde de lei.
Premierul anunță prioritățile Guvernului: sănătatea, pensiile și fondurile europene
Înaintea ședinței Executivului, premierul Luca Niculescu a declarat că rectificarea bugetară este necesară pentru rezolvarea problemelor urgente de finanțare a sistemului medical.
Șeful Guvernului a explicat că Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor beneficia de resurse suplimentare destinate achiziționării medicamentelor și materialelor sanitare, precum și asigurării serviciilor medicale, inclusiv pentru pacienții înscriși în programele naționale de sănătate.
Premierul a precizat că modificările bugetare urmăresc și garantarea fondurilor necesare pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului, dar și pentru drepturile financiare ale copiilor și persoanelor cu dizabilități.
Totodată, vor fi alocate resurse pentru comunitățile locale, investițiile în agricultură și continuarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Luca Niculescu a anunțat că Guvernul intenționează să realizeze o nouă ajustare bugetară până la sfârșitul anului, astfel încât să fie asigurată continuitatea serviciilor publice din sănătate, educație, securitate națională și alte domenii.
Peste 3,2 miliarde de lei în plus pentru sistemul sanitar
Sănătatea se numără printre principalele domenii care primesc fonduri suplimentare.
Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate va fi majorat cu 3,22 miliarde de lei. Resursele sunt prevăzute pentru medicamente, materiale sanitare, servicii medicale și plata drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice.
Aproximativ 3,2 miliarde de lei din această sumă sunt destinate menținerii serviciilor medicale, inclusiv funcționării programelor naționale de sănătate și decontării serviciilor oferite de spitale.
Separat, Ministerul Sănătății ar urma să înregistreze o creștere netă a bugetului de aproximativ 72 de milioane de lei. Proiectul include alocări suplimentare de 774 de milioane de lei pentru plata salariilor angajaților serviciilor județene de ambulanță, funcționarea unităților de primiri urgențe și finanțarea programelor naționale de sănătate derulate în spitalele subordonate ministerului.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate va avea, de asemenea, acces la aproximativ 3,9 miliarde de lei provenite din fonduri reținute inițial. În același timp, plafonul pentru contractele cost-volum și cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde de lei.
Fonduri pentru plata pensiilor și a drepturilor salariale
Rectificarea prevede suplimentarea transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale cu 3,47 miliarde de lei. Măsura urmărește echilibrarea sistemului public de pensii și acoperirea obligațiilor de plată până la încheierea anului.
Bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va crește, per sold, cu 3,32 miliarde de lei.
Ministerul Afacerilor Interne va primi, la rândul său, 563 de milioane de lei pentru plata pensiilor aferente lunii decembrie 2026. Alte 68,6 milioane de lei sunt destinate încadrării absolvenților Academiei de Poliție.
Prin aceste alocări, autoritățile urmăresc acoperirea cheltuielilor deja asumate de instituțiile publice și evitarea dificultăților de plată în ultimele luni ale anului.
Aproape 2,8 miliarde de lei pentru administrațiile locale
Autoritățile locale vor beneficia de o suplimentare netă de aproximativ 2,81 miliarde de lei, provenită din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Din total, două miliarde de lei sunt rezervate achitării obligațiilor restante înregistrate până la 30 septembrie 2026.
Mecanismul de compensare vizează datoriile primăriilor, ale instituțiilor finanțate din bugetele locale și ale spitalelor aflate în administrarea autorităților locale. Aceste obligații includ plățile restante către furnizori, operatorii de transport public, companiile care asigură energia termică și bugetele publice.
Fondurile vor permite compensarea unor datorii între administrațiile locale, agenții economici și bugetul de stat, în scopul reducerii restanțelor și reluării fluxurilor financiare dintre instituții și furnizori.
Alte sume vor fi direcționate către plata drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, finanțarea serviciilor sociale pentru copii și adulți cu dizabilități, susținerea căminelor pentru vârstnici și derularea Programului pentru școli al României.
Conform proiectului, solicitările de accesare a mecanismului de compensare pot fi depuse până la 25 noiembrie 2026.
Investițiile publice ajung la 170,1 miliarde de lei
Fondurile destinate investițiilor din bugetul general consolidat vor fi suplimentate cu 900 de milioane de lei, ajungând la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB.
Suma este cu 4,9 miliarde de lei mai mare decât nivelul prevăzut inițial prin legea bugetului de stat.
O parte importantă a finanțării este orientată către finalizarea proiectelor derulate prin PNRR și prin alte programe europene.
Proiectul de rectificare include două miliarde de lei suplimentare pentru investițiile susținute din componenta de împrumut a PNRR și 1,2 miliarde de lei pentru cheltuieli de capital.
Ministerul Agriculturii ar urma să primească o majorare de 1,47 miliarde de lei pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile. În repartizarea principalelor suplimentări bugetare este prevăzută și o alocare de 983,6 milioane de lei pentru cofinanțarea proiectelor fermierilor realizate cu sprijin european.
În cazul unor proiecte susținute din granturi europene, alocările vor fi ajustate în funcție de progresul implementării și de ritmul utilizării fondurilor. Ministerul Finanțelor susține că aceste modificări nu ar trebui să afecteze investițiile aflate deja în desfășurare.
Ministerele care vor avea bugete reduse
În timp ce unele instituții vor primi resurse suplimentare, alte ministere vor înregistra diminuări ale bugetelor.
Conform proiectului, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Energiei vor avea fiecare alocările reduse cu un miliard de lei.
Ministerul Finanțelor va pierde 582 de milioane de lei, iar Ministerul Transporturilor va înregistra o diminuare de 563 de milioane de lei.
Bugetul Ministerului Educației va fi redus cu 386,5 milioane de lei.
În paralel, rectificarea prevede și suplimentarea cu 3,5 miliarde de lei a fondurilor necesare plății dobânzilor aferente datoriei publice.
Redistribuirea resurselor este realizată în funcție de cheltuielile efectuate până în prezent și de estimările privind fondurile care nu vor fi utilizate integral în ultimele două luni ale anului.
Guvernul urmărește accelerarea atragerii fondurilor PNRR
Pe lângă modificările bugetare, premierul Luca Niculescu a subliniat importanța respectării termenelor stabilite în relația cu instituțiile europene.
Potrivit acestuia, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a revenit de la Bruxelles, unde a purtat discuții privind atragerea unei sume cât mai mari din fondurile disponibile prin PNRR.
Șeful Executivului a precizat că România trebuie să transmită Comisiei Europene clarificările solicitate în termenele prevăzute, pentru a putea continua procesul de accesare a finanțărilor.
Măsurile pentru limitarea creșterii prețului motorinei vor fi prelungite
Un alt subiect abordat de premier înaintea ședinței de Guvern a fost pregătirea sistemului energetic pentru sezonul rece.
Luca Niculescu le-a solicitat membrilor Executivului să urmărească situația necesarului de energie, cantitățile disponibile în depozitele de gaze naturale și funcționarea sistemului energetic.
În același timp, Guvernul intenționează să prelungească pentru încă trei luni măsurile destinate limitării scumpirii motorinei.
Premierul a motivat această decizie prin presiunea tot mai mare pe care prețurile carburanților o exercită asupra populației.
Deficitul bugetar este estimat la 130,3 miliarde de lei
În ciuda suplimentărilor prevăzute pentru mai multe instituții și domenii, Guvernul menține obiectivul unui deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026.
Ministerul Finanțelor explică faptul că redistribuirea banilor se realizează în limitele cheltuielilor stabilite, prin utilizarea sumelor pentru care se estimează că nu vor fi cheltuite integral până la sfârșitul anului.
Datele oficiale indică faptul că deficitul bugetului general consolidat a reprezentat 3,81% din PIB în primele nouă luni ale anului 2026, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă din 2025.
Pentru întregul an, deficitul nominal prognozat crește cu 3,5 miliarde de lei, ajungând la 130,3 miliarde de lei. Calculul are la bază actualizarea valorii nominale a produsului intern brut la 2.086,3 miliarde de lei.
Proiectul ordonanței de urgență, împreună cu nota de fundamentare și anexele aferente, a fost publicat de Ministerul Finanțelor pentru consultare. Documentele urmează să parcurgă etapele de analiză împreună cu instituțiile și structurile consultative competente, înainte de aprobarea finală de către Guvern.