După 135 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, România caută din nou un premier. Consultările de la Cotroceni s-au încheiat, iar Nicușor Dan va face declarații la ora 17:00. Miza: găsirea unei majorități care să poată instala noul Guvern.
Ziua a început la ora 09:00 cu delegația PSD și s-a încheiat după întâlnirea cu parlamentarii neafiliați, ultima delegație invitată la Cotroceni. Pe rând, președintele a primit PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, reprezentanții minorităților naționale, POT, grupurile Uniți pentru România și PACE – Întâi România, precum și parlamentari neafiliați. S.O.S. România nu a participat, partidul invocând faptul că Diana Șoșoacă se află la Strasbourg și că, potrivit statutului formațiunii, doar președinta poate conduce delegația oficială.
La capătul discuțiilor, un lucru rămâne clar: partidele nu au ieșit de la Cotroceni cu o formulă comună anunțată public. Unele cer guvernarea, altele acceptă variante diferite, iar reprezentanții minorităților naționale au mers până la a-i cere președintelui să amâne desemnarea, argumentând că nu există încă o majoritate certă. Tocmai această majoritate este cheia următoarei etape.
Fiecare partid a venit cu propria formulă
PSD a intrat primul la consultări. Sorin Grindeanu a declarat după întâlnire că partidul este pregătit să preia guvernarea. Social-democrații îl susțin pe Grindeanu pentru funcția de premier, propunere anunțată încă din 24 iunie. Pentru PSD, discuția de la Cotroceni este, așadar, și o revendicare explicită a conducerii viitorului Executiv.
AUR și-a păstrat poziția exprimată în ultimele luni. George Simion a spus că formațiunea nu va vota niciun Guvern din care nu face parte. Poziția reduce variantele unei majorități care s-ar baza pe voturile AUR fără participarea partidului la Executiv.
PNL nu a condiționat public sprijinul de un singur nume după consultările de astăzi. Ilie Bolojan a spus că România are nevoie de un premier credibil, miniștri competenți și un program adaptat situației economice și că liberalii vor discuta cu persoana desemnată. Varianta Siegfried Mureșan, propusă în vară de PNL, USR și UDMR, rămâne însă una dintre formulele aflate în discuție.
USR a confirmat explicit că își menține propunerea Siegfried Mureșan, dar Dominic Fritz a lăsat deschisă și posibilitatea unei alte nominalizări făcute de președinte. Formațiunea a readus în discuție inclusiv varianta unor guverne minoritare succesive, dacă ar exista un acord politic pentru susținerea lor.
UDMR a transmis că este pregătită să voteze un Guvern susținut de PSD și PNL, indiferent dacă formula este una politică sau alcătuită din specialiști. Kelemen Hunor a pus accentul pe existența unei susțineri parlamentare suficient de clare pentru ca următorul Cabinet să poată fi învestit.
Și formațiunile mai mici au venit cu propriile variante. POT a anunțat că ar susține un Guvern tehnocrat desemnat de președinte. Grupul Uniți pentru România îl susține pe Victor Ponta, iar PACE – Întâi România a transmis că ar susține un Guvern politic care vine cu un plan de redresare. În schimb, grupul minorităților naționale a cerut amânarea desemnării tocmai pentru că nu vede, în acest moment, o majoritate sigură.
135 de zile și două încercări care nu au produs un Guvern
Blocajul durează din 5 mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. De atunci, România funcționează cu un Executiv interimar. Constituția prevede că un Guvern al cărui mandat a încetat continuă să îndeplinească doar actele necesare administrării treburilor publice până când membrii noului Guvern depun jurământul.
Prima desemnare făcută după căderea Guvernului Bolojan a venit pe 4 iunie: europarlamentarul Eugen Tomac a fost propus pentru funcția de prim-ministru. Tomac și-a depus însă mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate de susținere în Parlament.
Pe 14 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea. De data aceasta, procedura a ajuns până la votul Parlamentului. Pe 22 iunie, Cabinetul Veștea a fost respins: 189 de parlamentari au votat pentru și 23 împotrivă, din 212 voturi exprimate.
Au urmat noi consultări și negocieri, dar fără instalarea unui Executiv cu puteri depline. Tocmai de aceea, runda din 17 septembrie are o miză mai mare decât o simplă serie de întâlniri politice: orice nouă desemnare riscă să repete traseul precedent dacă nu există suficiente voturi în spatele candidatului.
De ce nu e doar o luptă pentru funcții
Pentru români, inclusiv pentru diaspora, miza merge mult dincolo de numele viitorului premier. Un Guvern cu puteri depline decide bugete, investiții, taxe, reforme și servicii publice, adică lucruri care ajung direct în viața oamenilor.
233 de voturi decid tot
După desemnare, candidatul are 10 zile să ceară votul Parlamentului. Pentru învestire are nevoie de 233 de voturi. Aici începe adevărata bătălie: Cotroceniul poate desemna premierul, dar Parlamentul decide dacă acesta ajunge efectiv la Palatul Victoria.
Ora 17:00 poate schimba jocul
Nicușor Dan va face declarații la ora 17:00. Dacă anunță un candidat, negocierile se mută imediat în Parlament. Dacă desemnarea este amânată, România intră într-o nouă rundă de negocieri după 135 de zile de blocaj.
După patru luni, problema nu mai este cine vrea Guvernul. Problema este cine poate strânge cele 233 de voturi.
Bătălia începe la Cotroceni, dar se decide în Parlament.
