În august 2026, 336.681 de cetățeni români erau afiliați la Seguridad Social, al treilea cel mai numeros grup străin din Spania, după marocani și columbieni. Românii reprezintă aproape unul din zece cotizanți străini ai țării.
Un român la fiecare 66 de cotizanți din Spania
Spania avea în august 22.345.226 de afiliați la Seguridad Social. Raportată la acest total, cifra românilor înseamnă aproximativ 1,5% din întreaga afiliere: cu alte cuvinte, în jur de un afiliat din 66 are cetățenie română. În interiorul forței de muncă străine, ponderea românilor este de circa 9,5%.
Clasamentul este clar: Maroc – 407.350 de cotizanți, Columbia – 368.901, România – 336.681. Urmează Venezuela, Italia, Peru, China și Ucraina. Cifra de 336.681 este după cetățenie, nu după locul nașterii; de aceea nu descrie automat întreaga populație de origine română care muncește în Spania.
Străinii nu mai sunt o margine a pieței muncii spaniole
În total, Spania a înregistrat 3.551.759 de afiliați străini în august, cu 482.490 mai mulți decât cu un an înainte. Asta înseamnă o creștere anuală de 15,72%, față de 3,1% pentru întregul sistem. Potrivit Ministerului Incluziunii, 50,9% din locurile de muncă net create de la intrarea în vigoare a reformei muncii au revenit lucrătorilor străini. Nu înseamnă că jumătate din toate joburile din Spania sunt ocupate de străini, ci că ei au reprezentat puțin peste jumătate din creșterea netă a ocupării în perioada indicată de minister.
Există însă și o explicație importantă pentru saltul din 2026: ministerul spune că accelerarea afilierii străine din primăvară a coincis cu procesul extraordinar de regularizare. La 31 august, 337.917 persoane figurau deja în sistem în urma acestui proces. Așadar, creșterea generală a afilierii străine nu trebuie citită ca și cum ar veni dintr-o singură cauză.
Unde se simte cel mai tare munca străinilor
În unele sectoare, fără forța de muncă venită din afara Spaniei, golul ar fi imediat vizibil. Lucrătorii străini reprezintă 33,6% din afiliații din HoReCa, 28,1% în agricultură, 27% în construcții, 20,2% în activități administrative și 18,5% în transport. În sistemul special pentru munca în gospodării, ponderea ajunge la 47,6%, iar în sistemul agrar la 39,2%
Dincolo de șantiere și agricultură, profilul se schimbă
Imaginea clasică a migrantului concentrat doar în munci grele, sezoniere sau slab plătite este tot mai incompletă. Potrivit datelor ministerului, 86,8% dintre lucrătorii străini cu contract aveau contract pe durată nedeterminată, iar numărul independenților străini ajunsese la 537.660, cu 10,3% mai mult decât cu un an înainte. Ministerul semnalează și o prezență în creștere a antreprenorilor străini în telecomunicații și programare informatică. În același timp, sectoarele cu muncă fizică și servicii rămân puternic dependente de forța de muncă externă.
Cifra care nu mai poate fi tratată ca un detaliu
336.681 nu este doar o cifră despre diaspora. Este o cifră despre piața muncii spaniole: oameni care lucrează, cotizează, consumă, plătesc chirii și taxe și țin în funcțiune companii și servicii. Pentru România, aceeași cifră arată dimensiunea unei forțe de muncă active care produce și contribuie social într-un alt stat european. Iar când românii sunt al treilea cel mai numeros grup străin din sistem, prezența lor nu mai poate fi descrisă ca una periferică.
