Aproape unu din doi emigranți români cu studii superioare lucra, în 2015/16, într-o ocupație sub nivelul studiilor, potrivit unei analize OECD. Cifra nu poate fi transferată automat în 2026, însă datele Eurostat pentru 2025 arată că supracalificarea rămâne mai frecventă în rândul cetățenilor mobili din UE decât printre cetățenii țării în care lucrează.
În datele OECD, bazate pe persoane născute în România și ocupate în țările OECD, 26% dintre emigranții români lucrau în ocupații cu nivel scăzut de calificare, față de 9% dintre persoanele născute în țara de destinație. Doar 18% dintre români se aflau în ocupații cu nivel înalt de calificare, comparativ cu 39% dintre localnici.
Imaginea actuală este mai largă, dar merge în aceeași direcție. În 2025, 30,2% dintre cetățenii unui alt stat UE cu studii superioare lucrau sub nivelul studiilor, față de 20% dintre cetățenii naționali. Pentru cetățenii din afara UE, rata ajungea la 41,4%. Eurostat nu publică însă aici o valoare separată pentru români.
Miza este importantă: la 1 ianuarie 2024, aproximativ 3 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat al UE, fiind cel mai numeros grup de cetățeni europeni stabiliți într-un alt stat membru.
OECD indică printre explicațiile posibile limba, recunoașterea calificărilor, accesul la rețele profesionale și informații despre joburi, experiența locală și discriminarea. Datele arată un decalaj observabil, dar nu permit atribuirea lui unei singure cauze: poți trece granița cu diploma în bagaj, fără ca piața muncii să-i recunoască imediat valoarea profesională.
