Guvernul Milei se confruntă cu cea mai amplă mișcare socială de la începutul mandatului
Buenos Aires, 31 octombrie 2025 — Capitala Argentinei a fost, joi seară, scena unor proteste masive, în care zeci de mii de oameni au ieșit pe străzi pentru a denunța politicile de austeritate adoptate de guvernul președintelui Javier Milei. Demonstrațiile, organizate de principalele sindicate și grupuri civice, marchează o nouă etapă de tensiune socială într-o țară deja afectată de inflație galopantă și scăderea nivelului de trai.
Manifestațiile s-au desfășurat în centrul capitalei, în apropierea Congresului Național, și au fost replicate simultan în marile orașe Rosario, Córdoba și Mendoza. Potrivit Ministerului de Interne, participarea a depășit 250.000 de persoane, iar marșurile s-au încheiat cu incidente izolate între forțele de ordine și grupuri de protestatari radicali.
Nemulțumirea socială atinge cote record
Protestatarii acuză guvernul Milei de politici antisociale și de „sacrificarea populației pentru stabilitatea bugetară”. Printre principalele revendicări se numără stoparea reducerilor de subvenții la energie și transport, creșterea salariului minim și restabilirea programelor de sprijin social pentru familiile cu venituri mici.
„Poporul argentinian nu mai poate suporta. Facturile s-au dublat, prețurile cresc zilnic, iar salariile rămân aceleași. Asta nu este reformă, este cruzime economică”, a declarat María López, lidera Confederației Sindicatelor Naționale.
Măsurile criticate fac parte dintr-un plan amplu de ajustare fiscală impus de guvern pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza moneda națională. Printre acestea se numără înghețarea salariilor din sectorul public, reducerea finanțărilor pentru universități și tăierea subvențiilor pentru produse de bază.
Reacția guvernului: „Nu vom ceda presiunilor străzii”
Într-un discurs televizat, președintele Javier Milei a condamnat protestele, afirmând că „nu există alternativă la disciplina fiscală” și că reformele sunt „singura cale de a salva economia de la colaps”.
„Argentina a trăit prea mult timp pe datorie. Acum este momentul să ne confruntăm cu realitatea. Știu că este dureros, dar sacrificiul de azi va însemna prosperitatea de mâine”, a declarat liderul de la Casa Rosada.
Ministrul Economiei, Luis Caputo, a confirmat că guvernul nu intenționează să modifice pachetul de măsuri și a acuzat opoziția de „exploatare politică a suferinței populației”.
Opoziția cere renegocierea reformelor
Partidele de opoziție au cerut guvernului să deschidă un dialog cu sindicatele și societatea civilă. Liderul Partidului Justițialist, Sergio Massa, a declarat că „Milei conduce țara spre un conflict social de proporții” și a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru revizuirea măsurilor.
„Reformele economice nu pot fi impuse cu forța. Argentina are nevoie de echilibru, nu de haos”, a spus Massa, avertizând că un colaps social ar putea afecta și stabilitatea instituțională.
Organizațiile internaționale, inclusiv Human Rights Watch și Amnesty International, au solicitat autorităților argentiniene să evite folosirea excesivă a forței împotriva manifestanților, după ce mai multe persoane au fost reținute în Buenos Aires.
Context economic dificil
Argentina se confruntă cu o inflație anuală de peste 180%, iar moneda națională, peso, continuă să se deprecieze în raport cu dolarul. Deși guvernul susține că măsurile de austeritate vor aduce stabilitate până la sfârșitul anului viitor, experții avertizează că impactul social ar putea fi devastator.
„Reducerea bruscă a cheltuielilor publice fără o plasă de siguranță pentru categoriile vulnerabile poate destabiliza complet economia internă. Este o politică cu risc social ridicat”, a explicat dr. Alejandro Ferrer, profesor de economie la Universidad de Buenos Aires.
Concluzie
Protestele din Argentina evidențiază tensiunea dintre imperativele economice și realitatea socială. În timp ce guvernul Milei insistă asupra reformelor structurale pentru a salva economia, tot mai mulți cetățeni se simt abandonați în fața scumpirilor și a pierderii puterii de cumpărare.
Pe termen scurt, confruntarea dintre stat și stradă pare inevitabilă. În joc nu este doar succesul unei politici economice, ci credibilitatea unui model de guvernare într-o țară care a cunoscut de prea multe ori costul social al austerității.
