Operatia de callosotomie este tratamentul crizelor de epilepsie, atunci cand medicatia anticonvulsionanta nu este eficienta. Procedura implica rezectia corpului callos, o structura fibroasa de la nivel cerebral.
Dupa operatie, nervii corpului callos nu mai pot trimite semnale intre structurile cerebrale. Convulsiile pot incepe intr-o jumatate a creierului (emisfera cerebrala), insa semnalele nu vor fi transmise catre cealalta emisfera. Astfel crizele convulsive si epilepsia vor fi mult mai putin severe, fiind doar intr-o jumatate a creierului.
Cuprins articol
- Ce este operatia de callosotomie
- Cand se realizeaza?
- Inainte de procedura
- Cum se realizeaza?
- Dupa operatie
- Riscuri si complicatii
- Alte riscuri si complicatii posibile includ:
- Rezultate si prognostic
- Cand ar trebui sa mergeti la medic?
- Concluzie
- Citeste pe aceeasi tema
Cand se realizeaza?
Aceasta interventie chirurgicala ajuta pacientii ce experimenteaza multe crize convulsive atonice, in ciuda tratamentului anticonvulsivant. Operatia de callosotomie este recomandata dupa perioade lungi de timp de tratament medicamentos in care acesta nu a functionat sau nu mai reuseste sa tina sub control crizele convulsive.
In timpul unei crize atonice, pacientul isi pierde brusc forta musculara si se prabuseste la pamant, cu sau fara prezenta miscarilor anormale. Crizele atonice cresc riscul de traumatisme cerebrale sau fracturi ale membrelor.
Pentru pacientii cu crize convulsive partiale (focale), operatia de callosotomie nu este eficienta si astfel nu este recomandata. In cazul acestor tipuri de convulsii, semnalele pornesc dintr-o regiune mica, localizata, focala.
Inainte de procedura
Inainte de operatie, medicul neurochirurg va va explica pasii preoperatori, precum si cateva informatii despre operatie in sine. Va fi nevoie de efectuarea catorva teste inainte de operatie, pentru a identifica sursa convulsiilor.
Aceste teste includ:
• Electroencefalograma (EEG), pentru a masura activitatea electrica cerebrala
• Examen RMN cerebral (rezonanta magnetica nucleara) pentru a evalua modificarile structurale cerebrale responsabile de convulsii
• Examinare PET-CT pentru a identifica regiunile cerebrale in care incep convulsiile
Cum se realizeaza?
O callosotomie de corp calos are loc sub anestezie generala, ceea ce inseamna ca veti fi adormit in timpul intregii proceduri. Neuochirurgul va incepe cu o craniotomie, ceea ce inseamna deschiderea craniului pentru a obtine acces la creier.
In timpul operatiei, medicul va respecta urmatorii pasi operatori esentiali:
• Craniotomia si indepartarea unei portiuni de craniu (structura osoasa)
• Rezectia dura mater, stratul ce separa craniul de creier
• Utilizarea microscopului chirurgical pentru a insera instrumente speciale pana la nivelul corpului callos
• Sectionarea corpului callos si taierea fibrelor sale componente
• Resuturarea dura mater
• Refacerea structurii osoase craniene
Uneori, operatia se poate desfasura in doua stadii. In prima etapa, medicul neurochirurg va taia doar prima parte a corpului callos, si anume regiunea sa frontala. Acest abord permite continuarea legaturilor neuronale dintre cele doua emisfere, in special in ceea ce priveste functia vizuala. Daca in acest caz, dupa o prima operatie, convulsiile continua sau sunt ameliorate insuficient, medicul chirurg poate decide realizarea celei de a doua interventii pentru a taia corpul callos in intregime.
Tipul de interventie va fi ales in functie de numerosi factori ce tin de pacient si de riscurile si beneficiile fiecarei dintre metode.
Dupa operatie
Imediat dupa interventie, veti fi dus intr-un salon de reanimare unde veti fi trezit treptat din anestezie. Veti petrece cateva zile in spital, ca prima etapa de recuperare. Momentul externarii este decis de catre medic si poate varia de la pacient la pacient.
Ar trebui sa va puteti relua activitatile zilnice in primele 6 pana la 8 saptamani dupa operatie. Totusi, unii pacienti au nevoie de mai mult timp de recuperare decat altii. Efectele adverse ale operatiei si gradul de extindere a callosotomiei sunt factorii ce influenteaza semnificativ perioada de recuperare.
In ceea ce priveste rezultatele, este esential sa stiti ca o callosotomie de corp calos nu opreste complet toate crizele convulsive, insa va ameliora semnificativ frecventa si intensitatea lor. Astfel, puteti ramane sub tratament anticonvulsivant medicamentos chiar si dupa operatie, cu diferenta ca acesta va fi eficient.
In timpul perioadei de recuperare pot aparea efecte adverse postoperatorii, considerate normale:
• Fatigabilitate
• Sentimente de depresie
• Dureri de cap
• Tulburari de memorie
• Greata
• Furnicatori si amorteala la locul inciziei chirurgicale
• Dificultati de vorbire
Daca aceste efecte sunt severe sau daca apar alte simptome, nu ezitati sa va contactati medicul neurochirurg pentru un consult.
Riscuri si complicatii
Orice tip de interventie chirurgicala pentru epilepsie prezinta riscuri ce vor fi analizate cu atentie de catre echipa medicala, atunci cand se evalueaza raportul risc-beneficiu. Totusi, problemele serioase dupa operatia de callosotomie sunt rare. Ineficienta tratamentului, cu persistenta crizelor convulsive ramane una dintre cele mai importante riscuri ale tratamentului.
Sindromul de deconectare cerebrala este o afectiune comuna dupa o astfel de operatie. Pacientul, atunci cand tine ochii inchisi, nu va putea realiza sarcini simple, intrucat cele doua emisfere cerebrale nu se pot coordona. Partea dreapta si partea stanga ale creierului vor fi separate si vor actiona in contradictoriu una cu cealalta. Cu ochii deschisi, nu va aparea aceasta problema.
Alte riscuri si complicatii posibile includ:
• Deficit de coordonare si/sau probleme de echilibru
• Mai multe crize convulsive partiale pe o parte a creierului
• Tulburari de vorbire precum apraxia sau afazia
• Accident vascular cerebral
• Edem cerebral
Acestea apar rar si nu sunt specifice callosotomiei, ci pot aparea dupa orice interventie chirurgicala cerebrala.
Rezultate si prognostic
Conform studiilor, callosotomia de corp calos este o metoda eficienta de a reduce simptomele epilepsiei, atunci cand boala este refractara la tratament. Pana la 50% dintre pacientii ce trec prin acest tratament nu vor mai experimenta crize convulsive atonice. Aproximativ 1 din 5 pacienti nu vor mai avea deloc convulsii dupa operatie.
Astfel, prognosticul este considerat bun si tratamentul este eficient, insa fiind vorba despre o interventie neurochirurgicala, eficienta tratamentului este variata si influentata de numerosi factori.
Cand ar trebui sa mergeti la medic?
Dupa operatie, asigurati-va ca va sunati medicul daca apar:
• Febra sau alte semne de infectie la locul inciziei chirurgicale (roseata, iritatie, secretii purulente)
• Crize convulsive mai severe sau mai frecvente
• Dureri de cap severe
• Semne de accident vascular cerebral (vorbire incetinita, tulburari de vorbire, tulburari de miscare si paralizie, deseori pe o singura jumatate a corpului)
Concluzie
Crizele convulsive din cadrul epilepsiei sunt imprevizibile. Acestea pot aparea in orice moment al zilei, scazand mult calitatea vietii pacientilor si punandu-le viata in pericol deseori.
Crizele convulsive atonice sunt in special dificil de ameliorat cu ajutorul medicatiei, caz in care operatia de callosotomie poate fi o solutie terapeutica. Studiile confirma ca operatia este eficienta in ameliorarea crizelor, uneori chiar oprindu-le complet. Discutati cu medicul neurolog despre aceasta posibilitate de tratament.
