Organizația Mondială a Sănătății propune un ghid global pentru orașe sănătoase, prospere și reziliente
Geneva, 31 octombrie 2025 — Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat astăzi un apel către guverne, autorități locale și comunități urbane din întreaga lume pentru a iniția „o nouă eră a acțiunii strategice în sănătatea urbană”. Inițiativa este însoțită de un ghid global intitulat Healthy, Prosperous, and Resilient Cities, menit să ajute orașele să devină mai sigure, mai echitabile și mai durabile din punct de vedere sanitar și social.
Conform OMS, peste 55% din populația planetei trăiește în prezent în mediul urban, iar acest procent ar putea depăși 70% până în 2050. Ritmul accelerat al urbanizării, combinat cu schimbările climatice, poluarea și inegalitățile sociale, creează presiuni uriașe asupra sănătății populațiilor urbane.
Un apel la politici publice integrate
Ghidul lansat de OMS propune o abordare integrată, care combină sănătatea publică, planificarea urbană, transportul, mediul și economia locală. Documentul conține un set de recomandări concrete pentru guverne și municipalități, precum: crearea de spații verzi accesibile, reducerea traficului auto, limitarea poluării sonore și promovarea mobilității active (mersul pe jos, ciclismul).
„Sănătatea urbană nu poate fi privită izolat. Ea reflectă calitatea aerului pe care îl respirăm, locuințele în care trăim și infrastructura care ne înconjoară”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Orașele viitorului trebuie să devină centre ale bunăstării, nu ale bolilor cronice și stresului social.”
Inegalități accentuate și riscuri în creștere
Raportul OMS subliniază că locuitorii din zonele urbane sărace sunt de trei ori mai expuși riscurilor de sănătate generate de poluare, lipsa infrastructurii și accesul limitat la servicii medicale. În marile metropole ale lumii — de la Lagos la Mumbai și de la São Paulo la Manila — milioane de oameni trăiesc în condiții insalubre, fără canalizare adecvată sau surse sigure de apă.
Epidemiologii avertizează că aceste condiții pot duce la creșterea incidenței bolilor respiratorii, cardiovasculare și infecțioase. În plus, schimbările climatice agravează problemele existente prin valuri de căldură extreme, inundații și deteriorarea calității aerului.
Exemple de bune practici
OMS a menționat câteva exemple de orașe care au adoptat deja măsuri eficiente:
- Copenhaga (Danemarca) — unde investițiile în transportul alternativ au redus emisiile de carbon cu 40% în ultimul deceniu;
- Seul (Coreea de Sud) — care a integrat servicii medicale comunitare cu programe de sănătate mentală urbană;
- Bogotá (Columbia) — unde rețeaua extinsă de piste pentru biciclete a contribuit la scăderea nivelului de poluare și la îmbunătățirea stării de sănătate a populației.
Viitorul sănătății urbane
OMS îndeamnă guvernele să adopte planuri naționale de sănătate urbană până în 2030 și să stabilească indicatori clari de performanță în domeniul mediului, transportului și incluziunii sociale. În același timp, organizația propune parteneriate între orașe, mediul privat și universități pentru a colecta date și a inova în domeniul infrastructurii sănătoase.
„Sănătatea urbană este cheia prosperității economice și a stabilității sociale”, se arată în raportul OMS. „Investițiile în orașe mai verzi, mai curate și mai echitabile aduc beneficii nu doar medicale, ci și economice și culturale.”
Concluzie
Apelul OMS vine într-un moment în care marile orașe ale lumii se confruntă cu provocări fără precedent — de la poluarea aerului și schimbările climatice până la suprapopulare și inegalități sociale. Ghidul lansat astăzi nu este doar o analiză, ci o chemare la acțiune: o invitație către liderii globali de a transforma mediul urban într-un spațiu sănătos, sigur și sustenabil pentru generațiile viitoare.
