Kremlinul a reacționat ferm la declarațiile lui Keith Kellogg, emisarul special al fostului președinte Donald Trump pentru Ucraina, care acuzase Rusia că întârzie în mod intenționat negocierile de pace, în timp ce continuă atacurile asupra civililor ucraineni.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a negat aceste acuzații, susținând că Moscova nu obstrucționează dialogul și că este interesată de o rezolvare politică și diplomatică a conflictului. Peskov a precizat că Rusia respectă toate înțelegerile convenite până acum în cadrul discuțiilor și a apreciat eforturile echipei Trump pentru facilitarea negocierilor.
Totuși, el a menționat că data și condițiile pentru o a treia rundă de discuții nu au fost încă stabilite, atribuind ritmul lent al procesului poziției Ucrainei și eficienței medierei americane.
În replică, Kellogg a acuzat Kremlinul că încearcă să deturneze atenția, învinovățind SUA și Ucraina pentru impasul negocierilor, într-un discurs pe care l-a calificat drept „orwellian”. El a făcut apel la o încetare imediată a focului și la reluarea dialogului în format trilateral (SUA, Ucraina, Rusia) pentru a pune capăt războiului.
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerile ruse, considerându-le un nou „ultimatum” inacceptabil. El a criticat cererile Kremlinului privind recunoașterea internațională a anexării Crimeei și a altor patru regiuni ucrainene (Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie) și retragerea trupelor ucrainene din aceste teritorii. Zelenski a subliniat că astfel de condiții contravin Constituției Ucrainei, Cartei ONU și realității politice.
În ciuda reluării negocierilor directe la Istanbul în lunile mai și iunie, pozițiile celor două tabere rămân extrem de îndepărtate. Zelenski a afirmat că nu se poate vorbi despre progrese reale în lipsa unui armistițiu clar, propunând o eventuală întâlnire cu Vladimir Putin și Donald Trump doar în acest context.
