Atunci când suntem sӑnӑtoşi, temperatura corpului uman se situeazӑ în jurul valorii de 37 de grade Celsius. La debutul sau în timpul unei infecţii temperatura urcӑ pânӑ spre 40 de grade Celsius, putând ajunge chiar şi la 42 de grade Celsius, cel mai frecvent fiind însoţitӑ de dureri de cap şi musculare, somnolenţӑ şi stare generalӑ alteratӑ. De aceea, mulţi dintre noi avem tendinţa de a cӑuta remedii pentru scӑderea cât mai rapidӑ febrei şi ameliorarea simptomelor asociate.
Rolul febrei în organism
Recent, cercetӑtorii din Marea Britanie au descoperit cӑ febra pune în mişcare o serie de mecanisme celulare care declanşeazӑ rӑspunsul sistemului imunitar, şi anume joacă un rol important în răspunsul inflamator al organismului în contextul bolii. Astfel, celulele inflamatorii denumite citokine sunt secretate la locul unde s-a instalat factorul patogen care a declanşat infecţia, acestea stimulând proliferarea celulelor de tip natural killer, macrofage, celule T, precum şi anumiţi hormoni. La rândul lor, aceste cytokine proinflamatorii ridicӑ temperatura corpului.
În cazul copiilor, febra reprezintӑ un rӑspuns complex al sistemului imunitar înnӑscut în momentul pӑtrunderii factorilor patogeni în organism. Ea susţine rata de distrugere intracelularӑ a bacteriilor realizatӑ de globulele albe, activând, în acelaşi timp, proteinele care protejeazӑ propriile celule ale corpului. Astfel, febra poate scӑdea durata de boalӑ.
Atenţie la antipiretice!
Dacӑ, la debutul stӑrii febrile, se vor face eforturi de a scӑdea febra, rezultatul poate fi alterarea modului de funcţionare a sistemului imunitar. Medicamentele antiinflamatoare (antipiretice) deregleazӑ tocmai procesul natural inflamator declanşat de febrӑ, cu rol în producţia de globule albe, cytokine, interferon şi alte substanţe care susţin lupta cu boala. În cadrul infecţiilor bacteriene sau virale, organismul care primeşte antipiretice nu va fi capabil sӑ declanşeze rӑspunsul imun înnӑscut şi să susţinӑ maturizarea acestuia.
