Prețurile la gaze și electricitate cresc accelerat, pe fondul scăderii producției și al valului de frig din ultimele zile
Bruxelles, 31 octombrie 2025 — Europa se află din nou sub presiunea piețelor energetice, după ce temperaturile scăzute din ultimele zile și reducerea livrărilor de gaze din Norvegia au determinat o creștere bruscă a prețurilor la energie pe întreg continentul. Situația readuce în atenție vulnerabilitatea Uniunii Europene în fața șocurilor externe, la trei ani după criza energetică din 2022.
Conform datelor publicate de European Energy Exchange (EEX), prețul gazului natural a urcat joi cu peste 18%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni. În paralel, prețul energiei electrice pe piețele spot a crescut cu până la 22% în Germania, Franța și Țările de Jos.
Cauzele: vreme extremă și scăderea producției nordice
Potrivit operatorilor de rețea, scăderea livrărilor norvegiene este rezultatul unor lucrări neplanificate de mentenanță la principalele terminale de export, în special la instalațiile de la Troll și Kollsnes, care furnizează aproape 25% din gazul importat de Uniunea Europeană.
„Este o situație temporară, dar impactul imediat asupra pieței este semnificativ, mai ales în condițiile unei cereri crescute cauzate de frigul timpuriu”, a declarat Kjetil Hauge, purtător de cuvânt al operatorului norvegian Equinor.
În paralel, un val de aer polar a cuprins mare parte din Europa Centrală și de Est, determinând o creștere subită a consumului de energie pentru încălzire.
„Combinația dintre cererea ridicată și reducerea ofertei a creat un dezechilibru periculos. Stocurile de gaze sunt la un nivel confortabil, dar presiunea asupra prețurilor este inevitabilă”, explică prof. Anke Müller, analistă energetică la Fraunhofer Institute for Energy Economics.
Reacția autorităților europene
Comisia Europeană a convocat vineri o reuniune de urgență a miniștrilor energiei din statele membre, pentru a analiza posibile măsuri de stabilizare. Printre opțiunile discutate se numără activarea mecanismului de achiziție comună de gaze, precum și o eventuală intervenție temporară asupra piețelor de electricitate.
„Nu ne aflăm într-o situație de criză, dar trebuie să acționăm rapid pentru a preveni speculațiile și creșterile nejustificate de prețuri”, a declarat Kadri Simson, comisarul european pentru energie.
Statele membre sunt însă divizate. Țări precum Germania și Olanda se opun intervenției directe pe piață, argumentând că o reglementare excesivă ar putea distorsiona mecanismele comerciale. În schimb, Franța, Spania și Italia cer măsuri mai ferme pentru protejarea consumatorilor casnici.
Impactul asupra populației și industriei
Creșterea prețurilor începe deja să se resimtă în facturile gospodăriilor și în costurile de producție ale companiilor. În Polonia și Ungaria, autoritățile au anunțat prelungirea schemelor de compensare pentru iarna 2025–2026.
„Fără o intervenție coordonată la nivel european, riscăm o nouă spirală inflaționistă”, avertizează dr. Luca Bianchi, economist la Centrul European pentru Analize de Politică Energetică.
Industria grea este de asemenea afectată, în special sectoarele chimic și metalurgic, unde energia reprezintă o pondere majoră din costuri. Companii precum BASF și ArcelorMittal au anunțat deja planuri de reducere temporară a producției.
Lecțiile unei dependențe persistente
Criza actuală reamintește cât de vulnerabilă rămâne Europa în fața fluctuațiilor de pe piața energetică globală. Deși investițiile în energie regenerabilă au crescut semnificativ, experții avertizează că tranziția energetică nu este încă suficient de avansată pentru a garanta stabilitatea pe termen scurt.
„Ne îndreptăm în direcția corectă, dar dependența de importuri – fie din Norvegia, fie din alte surse – va continua să ne expună riscurilor externe”, a subliniat Elena Marchi, expertă în politici climatice la European Policy Centre.
Valul de frig din octombrie 2025 a scos la iveală fragilitatea unui sistem energetic aflat în tranziție. Deși nu se întrevede o criză de amploarea celei din 2022, presiunea asupra prețurilor și asupra consumatorilor arată că Europa trebuie să accelereze investițiile în surse stabile și sustenabile de energie.
În lipsa unei strategii unitare și a unei piețe comune mai integrate, continentul riscă să se confrunte periodic cu aceleași vulnerabilități — doar sub alte forme și alte pretexte.
