Această durere în hipocondrul drept sau bilateral, nu poate fi uneori evitată în timpul alergării. Ce se ascunde în spatele ei? Chiar dacă este inofensivă, uneori poate deveni atât de puternică încât ne obligă să ne oprim din mișcare. De regulă, durerile apar în timpul efortului fizic, chiar și atunci când intensitatea mișcărilor nu este deosebită. Cauza exactă a durerilor în hipocondru nu a fost încă stabilită cu claritate.
Cauze… neclare
Cea mai populară teorie susține că durerea în hipocondru este produsă ca urmare a unei circulații reduse în diafragmă, în cazuri de efort fizic sporit (alergare în viteză, alergare de rezistență). Alte posibile explicații ar fi circulația insuficientă a sângelui la nivelul ficatului și a splinei, încordarea musculaturii abdominale și dilatarea pereților intestinali.
Reducerea circulației la nivelul musculaturii se creează pe fondul sporirii circulației musculaturii și alimentarea acesteia cu suficient oxigen și nutrienți. O altă cauză a durerii în hipocondru ar putea fi respirația neregulată. Viteza în timpul alergării ar trebui să fie suficient de redusă încât să vă permită să purtați o conversație în timp ce alergați.
Ce puteți face?
Măsurile pentru combaterea durerii în hipocondru trebuie stabilite de fiecare în parte. Există o serie de sfaturi generale, pe care le puteți încerca:
- mențineți ritmul de alergare mai lent, dar constant. Acordați atenție respirației regulate și profunde;
- apăsați ușor pumnul în locul dureros, îndoiți partea de sus a corpului în față și eliberați o dată cu expirarea aerului;
- un aspect important pentru sportivi este alimentația.
Dacă observați că durerile în hipocondru apar frecvent în timpul alergării, încercați următorul program: nu consumați alimente solide 2-3 ore înainte de antrenament. Alimente precum brânza, carnea, müsli sau produsele din faină integrală au nevoie chiar și de patru ore pentru a fi transportate din stomac și pot îngreuna antrenamentul fizic.
De asemenea, fiecare trebuie să stabilească propriile granițe pentru ca sportul și mișcarea să nu devină tortură, ci activități distractive.
