Așa-numitul „CNP fiscal”, măsură propusă de Ministerul de Finanțe, ar îngreuna activitatea comercianților și ar reprezenta „o struțo-cămilă economică” fără efecte reale în lupta împotriva evaziunii fiscale, care trece de 30 de miliarde de euro pe an, sunt de părere experții consultați de Digi24.ro. Portugalia a implementat, de ani de zile, o măsură similară cu ideea susținută public de Marcel Boloș.
Pentru început, e important de menționat că în majoritatea statelor din Uniunea Europeană este prezent un identificator fiscal, atribuit persoanelor fizice sau companiilor, și este folosit în principiu în relația cu statul.
În România, de exemplu, identificatorii fiscali folosiți în prezent sunt Codul Numeric Personal (CNP) – pentru persoane fizice – și Codul Unic de Înregistrare (CUI) – pentru companii.
„Numărul de identificare digitală” – măsura propusă de Ministerul de Finanțe – ar trebui să fie, însă, un cod separat față de CNP. Ministrul susține că prin furnizarea acestui așa-zis „CNP fiscal” s-ar asigura și protecția datelor cu caracter personal, iar statul ar lupta împotriva evaziunii fiscale.
Ce presupune, concret, așa-numitul „CNP fiscal”
„Numărul de identificare digitală” va putea fi cerut de orice persoană de la ANAF și ar urma să fie folosit în locul CNP-ului în relația cu statul, dacă dorește acest lucru. Codul va fi transmis oamenilor prin intermediul Spațiului Privat Virtual sau prin telefon, de către reprezentanți ANAF. Modul în care va fi implementat și gestionat ar trebui să fie stabilit, ulterior, de președintele ANAF prin ordin.
În plus, potrivit ministrului Marcel Boloș, acest așa-numit „CNP fiscal” ar urma să fie cerut inclusiv la achiziționarea a diverse bunuri și servicii. De exemplu, unui om care cumpără produse dintr-un magazin îi va fi cerut acest număr, trecut pe bon și transmis ulterior către ANAF. Instituția va centraliza „toate acele cumpărături pe care tu le-ai făcut din domenii de activitate pe care statul le consideră că sunt cu risc ridicat de evaziune fiscală”, susține Boloș.
Măsură similară în Portugalia
Pe lângă relația cu statul, unele state europene, cum ar fi Italia sau Spania, cer acest tip de identificator fiscal și în cazul achiziționării de automobile sau proprietăți.
În schimb, Portugalia a implementat deja de ani de zile o măsură similară cu propunerea Ministerului de Finanțe, care ar avea același scop, anume reducerea evaziunii fiscale.Pe orice bon primești, chiar dacă poate fi vorba de o sumă derizorie, ai posibilitatea de a trece acel cod, iar statul să te recompenseze la final de an cu diverse reduceri de taxe sau alte facilități.
Fără acest cod, însă, portughezii sau cei care vor să își stabilească reședința în Portugalia nu pot închiria case, beneficia de utilități sau să își deschidă un cont bancar. În plus, este folosit la angajări sau la înrolarea în sistemul național de sănătate, similar CNP-ului românesc.
„Cine face evaziune fiscală nu emite factură sau bon”
Principalul argument cu care a fost prezentat așa-numitul „CNP fiscal” este reducerea evaziunii fiscale, despre care inclusiv membrii Guvernului arătau că se ridică la peste 30 de miliarde de euro pe an.
Numai că măsura discutată la nivelul Ministerului de Finanțe „este o specie de struțo-cămilă fiscală” prin care „se luptă, din pix, cu evaziunea fiscală”, după cum a subliniat și consultantul fiscal Adrian Negrescu într-o declarație acordată Digi24.ro.
„Introducerea acestui CNP fiscal fiind ca o frecție la un picior de lemn. Cum adoptarea acestuia nu este obligatorie, evazioniștii nu vor avea nicio problemă. Dacă statul ar vrea, cu adevărat, să dea de urma tranzacțiilor ilicite, ar face anchete fiscale serioase, cum face, de exemplu, Fiscul american (IRS), nu încercând din pix, prin astfel de măsuri administrative, să pescuiască în apele tulburi ale evaziunii – poate prinde ceva (…) Chiar și ideea că, prin adoptarea CNP-ului fiscal, statul va oferi discounturi la plata taxelor, în tentativa de a stimula populația să ceară bon la frizer, la băcănie, la service-ul auto, nu ține cont de realitatea din economie”, a declarat Adrian Negrescu.
La rândul lui, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și MIjlocii (ANCMM), Feliciu Paraschiv, a subliniat pentru Digi24.ro că „cine face evaziune fiscală nu emite factură sau bon” și că fenomenul ar putea fi eradicat altfel, prin scăderi ale taxelor impuse pe muncă.
„Digitalizarea cu forța a populației, pe principiul heirupist implementat în relația cu firmele (e-factura, e-tva, e-transport etc.), s-ar putea să nu poată fi pusă în practică atât de ușor, iar efectele s-ar putea să fie total pe dos – să ducă la o accentuare a evaziunii fiscale”, a adăugat consultantul fiscal Adrian Negrescu.
„Va îngreuna foarte mult activitatea de comerț”
Acest lucru „va îngreuna foarte mult activitatea de comerț”, susține Feliciu Paraschiv, reprezentantul comercianților mici și mijlocii, într-o declarație acordată Digi24.ro.
„La fiecare casă de marcat de oprești, mai spui codul ăla, trebuie să îl bată, codul trebuie validat la Ministerul de Finanțe, pentru că poate să vină cineva să dea un cod care nu există – acel cod trebuie validat în timp real, așa cum se validează acum în timp real în momentul în care se emite la casa de marcat o factură către o companie (…) Persoana fizică va spune codul de identificare fiscală, softul caută în baza ANAF, vor fi milioane de interogări, mii de interogări de secundă, nu știu dacă va face sistemul informatic al ANAF-ului față la atâtea interogări”, a declarat Feliciu Paraschiv, care subliniază că este „încă o cărămidă pusă pe spinarea” micilor afaceriști.
În aceeași idee, reprezentanții Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO) au transmis zilele trecute că introducerea așa-zisului „CNP fiscal” ar adăuga „complexitate birocratică fără beneficii reale”.
„Lipsa de conformare fiscală, fie că vorbim de vânzările de produse pe rețelele sociale, fie de platforme din state terțe care exploatează lacune legislative, afectează comercianții români cinstiți. ARMO subliniază că orice măsuri de combatere a zonelor nefiscalizate trebuie adoptate prin consultarea tuturor părților interesate și să nu impună obligații discriminatorii comercianților români conformi cu legislația fiscală”, potrivit unui comunicat transmis de ARMO.
Așa-numitul „CNP fiscal” este inclus într-un proiect aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanțe și care vizează mai multe modificări la Codul de procedură fiscală.
