Fostul premier Marcel Ciolacu a ieșit public cu un mesaj dur la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan, acuzându-l de măsuri fiscale „oarbe” și „austeritate forțată”, care ar putea lovi economia și populația. Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Ciolacu a respins acuzațiile conform cărora guvernarea sa ar fi provocat un „dezastru economic”, spunând că, dimpotrivă, ar fi lăsat în urmă o Românie în dezvoltare.
Ciolacu a reamintit că, la finalul mandatului său, Guvernul său a luat măsuri fiscale dure — precum înghețarea salariilor și pensiilor, eliminarea facilităților fiscale pentru IT, agricultură și construcții, dar și taxarea mai aspră a mediului privat — tocmai pentru a ține deficitul sub control. Aceste decizii au fost, susține el, necesare pentru a atinge obiectivele din PNRR și pentru a evita o recesiune. Totuși, el spune că a negociat cu Bruxelles-ul tocmai pentru ca reformele să nu fie aplicate brutal.
În viziunea sa, austeritatea actualului guvern e nedreaptă și periculoasă: „Panica e mai periculoasă decât deficitul. Austeritatea oarbă adâncește criza.” Fostul premier subliniază că, deși România a avut cel mai mare deficit din UE în 2024, mare parte din acest deficit a mers în investiții: autostrăzi, spitale, școli, rețele de utilități. Mai mult, banii ar fi fost cheltuiți inteligent, în spiritul unei dezvoltări sustenabile, spune el.
Ciolacu susține că a crescut PIB-ul României cu 46% în trei ani, a dublat investițiile publice, a mărit pensiile și salariile, a scăzut inflația și a lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde de euro. De asemenea, invocă sprijinul experților internaționali în favoarea impozitului progresiv, în opoziție cu noile măsuri de creștere a TVA-ului și taxării pensiilor „mari”.
Cu un ton vizibil iritat, fostul lider PSD spune că nu se teme nici de plângeri penale și nici de sacrificiu politic, dacă asta a însemnat lansarea marilor proiecte de infrastructură promise de decenii: „Dacă trebuie să fac pușcărie pentru Autostrada Moldovei, accept fără regrete.”
În final, critică faptul că noile guverne au renunțat la impozitarea profiturilor speculative, protejând „pe cei mai bogați” în detrimentul celor cu venituri mici și medii. Și lansează o întrebare provocatoare: „Companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?”
