În toamna anului 2024, trei dintre cei mai importanți lideri ai statului român – Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – au primit prin poșta militară a SRI un document clasificat „strict confidențial”, cu mențiunea „URGENT”. În acel raport, Ministerul Finanțelor avertiza că România se află în pragul unei crize economice, riscând să intre în incapacitate de plată dacă nu sunt reduse cheltuielile bugetare.
Documentul, transmis în 31 octombrie și semnat de ministrul Marcel Boloș, alături de alți oficiali de rang înalt, semnala că execuția bugetară din primele nouă luni ale anului 2024 indică un deficit periculos, cu mult peste limita agreată. Asemenea avertismente au fost transmise și anterior, în perioada august-decembrie, dar puține măsuri concrete au fost adoptate.
Deși oficialii politici evitau să vorbească public despre creșteri de taxe sau impozite, realitatea economică era gravă: până la finalul anului, deficitul ajunsese la 9,3% din PIB – aproape 153 de miliarde de lei. Conform avertismentelor interne, fără măsuri urgente – precum înghețarea salariilor și pensiilor, reducerea sporurilor și a beneficiilor pentru bugetari – deficitul ar fi putut depăși 14% în 2025.
Guvernul condus la acea vreme de Marcel Ciolacu a adoptat o ordonanță de urgență în decembrie, care presupunea economii de peste 120 de miliarde de lei, dar impactul a fost insuficient. Noul executiv, format după alegerile parlamentare și condus de Ilie Bolojan, anunță acum un val de măsuri de austeritate, avertizând că doar prin tăieri drastice de cheltuieli poate fi evitată intrarea țării în incapacitate de plată.
Fostul ministru Boloș a confirmat autenticitatea documentelor și a explicat că informările nu au fost făcute publice pentru a evita o criză de încredere care ar fi putut destabiliza piețele financiare.
România se confruntă astfel cu una dintre cele mai dificile situații financiare din ultimii ani, în timp ce noul guvern caută soluții pentru a redresa bugetul fără a provoca un șoc social major.
