Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale o sesizare prin care contestă legea recent adoptată de Parlament, care înăsprește pedepsele pentru promovarea ideilor legionare și pentru distribuirea materialelor considerate fasciste, rasiste sau xenofobe. În opinia sa, legea încalcă mai multe articole din Constituție, din cauza modului în care a fost adoptată, dar și din cauza formulărilor neclare.
În documentul transmis CCR, șeful statului atrage atenția că noțiunile de „organizație legionară” sau „material legionar” nu sunt definite clar în lege, ceea ce ar putea duce la interpretări arbitrare și aplicări neunitare din partea instanțelor. El subliniază că, spre deosebire de termenii „rasist” sau „xenofob”, care pot fi înțeleși prin criterii obiective, adjectivul „legionar” nu este explicat corespunzător în legislația în vigoare. Singura referire este la „Mișcarea Legionară”, dar nu este clar ce legătură trebuie să existe între o organizație actuală și această mișcare istorică pentru ca legea să se aplice.
Mai mult, președintele susține că sancțiunile prevăzute de lege sunt dure (până la 10 ani de închisoare), ceea ce ridică îngrijorări în legătură cu dreptul la un proces echitabil și cu garantarea libertății individuale, în condițiile în care textele de lege sunt neclare. El atrage atenția și asupra riscului ca lucrări literare sau articole istorice – precum cele ale lui Mihai Eminescu – să fie incriminate, doar pentru că includ, într-un anumit context, idei considerate xenofobe.
O altă problemă semnalată de Nicușor Dan este faptul că nu este stabilită o autoritate clară care să decidă dacă o organizație este legionară, fascistă sau xenofobă, ceea ce poate duce la decizii contradictorii în instanțe sau în administrație. În lipsa unei reglementări clare, persoane implicate în aceleași organizații ar putea fi tratate diferit de sistemul de justiție.
În concluzie, președintele solicită Curții Constituționale să analizeze dacă legea respectă principiile statului de drept, ale clarității legii penale și ale securității juridice, așa cum sunt prevăzute în Constituție.
