România riscă retrogradarea ratingului suveran dacă nu adoptă urgent măsuri fiscale dure. Deficitul bugetar a depășit pragurile pandemiei, iar dezechilibrele se adâncesc.
Corecția bugetară: inevitabilă și urgentă
Consiliul Fiscal atrage atenția că adoptarea Pachetului de corecție bugetară 2025–2026 este esențială pentru evitarea retrogradării riscului suveran al României. Potrivit opiniei instituției, nu mai există alternativă la o corecție fiscală severă, în contextul în care greșelile bugetare din ultimii ani au lăsat economia românească expusă și vulnerabilă.
„Corecția bugetară este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice. Fără acest efort, vom înfrunta o corecție și mai dură, în condiții și mai nefavorabile”, avertizează Consiliul Fiscal (CF), într-un document amplu privind măsurile asumate de Guvern.
Deficite record și riscuri de finanțare
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB (în metodologie ESA) și un deficit de cont curent de peste 8% – cele mai mari niveluri din Uniunea Europeană. Aceste dezechilibre au fost generate, în mare parte, de creșterea cheltuielilor permanente, fără măsuri compensatorii de venituri.
CF atrage atenția că în lipsa unui pachet credibil și cu măsuri „upfront”, România riscă să-și piardă accesul la finanțare externă. Situația este agravată de deteriorarea contextului economic european și internațional și de tensiunile interne.
Ani electorali, decizii imprudente
Consiliul Fiscal condamnă gestionarea deficitară a finanțelor publice în anii post-pandemici, caracterizată printr-o politică bugetară prociclică exact în momentul relansării economice. În opinia instituției, anii electorali nu pot justifica imprudențele fiscale.
„Suntem obligați de circumstanțe să fim prociclici când economia încetinește, deoarece am fost prociclici și când economia creștea”, precizează Consiliul. Totodată, avertizează că dezbaterea publică privind bugetul este adesea ideologizată, iar mitul conform căruia ajustarea se poate face doar prin tăieri de cheltuieli este nociv și nerealist.
Scenarii de impact bugetar până în 2026
Consiliul Fiscal a analizat pachetul de măsuri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea și estimează următoarele efecte:
- În 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor este de circa 0,5% din PIB, iar economiile din cheltuieli (excluzând investițiile) – 0,1% din PIB.
- În 2026, efectul măsurilor de creștere a veniturilor ar putea ajunge la 1,75% din PIB, în linie cu recomandările Consiliului UE.
- Ajustarea cheltuielilor ar putea contribui cu 1,6% din PIB în același an.
- Impactul total al pachetului de măsuri ar putea ajunge la 0,6% din PIB în 2025 și 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului sub 8% în 2025 și atingerea țintei sub 3% în 2026.
CF notează că pe lângă actualele măsuri, este probabilă și introducerea unei taxe de mediu pentru mijloacele de transport și recalcularea impozitului pe proprietate – măsuri prevăzute în angajamentele din PNRR.
România, campioană la dezechilibre în UE
România este una dintre cele opt țări aflate sub procedura de deficit excesiv (PDE), dar are cel mai mare dezechilibru bugetar dintre ele. Deși s-a obținut un acord cu Comisia Europeană pentru extinderea perioadei de ajustare, efortul este considerabil: de la un deficit de peste 9% din PIB, țara trebuie să ajungă la sub 3%.
Avertisment dur: „Nu am învățat nimic din trecut”
Într-o declarație recentă, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat că România se îndreaptă „cu pași repezi către o nouă criză financiară”, dacă nu acționează decisiv.
„România va avea o curbă de sacrificiu. Îmi pare rău că spun asta, dar nu am învățat nimic din greșelile trecutului”, a spus Dăianu, susținând că austeritatea este, din păcate, inevitabilă.
Despre Consiliul Fiscal
Consiliul Fiscal este o instituție apolitică, înființată în 2010 la cererea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene. Funcționează sub tutela Academiei Române, iar actualul președinte este Daniel Dăianu, fost ministru de Finanțe și economist-șef al BNR.
Dacă dorești, pot transforma acest text și într-o postare informativă de tip carusel pentru rețele sociale sau într-un material de opinie.
