România se confruntă cu vulnerabilități majore în domeniul apărării, într-un context geopolitic tot mai tensionat. În lipsa sprijinului militar american, capacitatea de apărare a țării ar fi serios afectată, întrucât armata română se bazează pe echipamente învechite, unele datând din anii ’80, și pe o infrastructură militară reglementată de legi depășite. Deși există promisiuni de modernizare, acestea sunt întârziate sau blocate de birocrație, licitații anulate și lipsa de coordonare între ministere.
Forțele Navale Române, de exemplu, sunt responsabile de protejarea unor obiective strategice precum Portul Constanța și zăcămintele maritime de gaze naturale, însă dispun de nave vechi, precum fregata Regele Ferdinand, care are un singur tun funcțional. În timp ce platformele offshore se extind tot mai departe de țărm, flota navală rămâne slab înarmată și insuficient pregătită pentru un eventual conflict modern.
Pe fondul tensiunilor din Marea Neagră și a restricțiilor impuse de Turcia asupra accesului navelor NATO în zonă, România ar trebui să se bazeze doar pe propria flotă și pe aliații riverani – Bulgaria și Turcia. Delta Dunării și zonele lagunare rămân cele mai dificile de apărat, fiind vulnerabile la atacuri aeriene și acțiuni inamice amfibii.
În ciuda intențiilor de a moderniza echipamentele și de a instrui soldații în utilizarea tehnologiilor moderne – inclusiv drone FPV – armata română rămâne slab dotată. Multe dintre armele actuale sunt incompatibile cu standardele NATO, ceea ce face ca sprijinul logistic din partea aliaților să fie limitat într-un scenariu de conflict.
În plus, industria națională de armament nu reușește să țină pasul cu nevoile actuale. Fabricile românești se confruntă cu întârzieri cronice, lipsă de investiții și incapacitatea de a produce muniție sau explozibili esențiali, fiind dependente de importuri – uneori chiar indirect din Rusia, ceea ce ridică probleme serioase de securitate.
Efectivele armatei sunt, de asemenea, sub nivelul optim, iar rezervele militare sunt formate din foști conscriși care nu mai corespund fizic cerințelor actuale. Deși se discută despre reintroducerea unui serviciu militar voluntar, această măsură este amânată de ani de zile.
Pe hârtie, România investește sume semnificative în apărare, însă în realitate, obiectivele asumate prin programul „Apărarea Națională” nu sunt îndeplinite. Lipsa echipamentelor moderne și a personalului suficient face ca, fără parteneriatul strategic cu Statele Unite, securitatea națională să fie serios compromisă.
