Comisia și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prezintă astăzi, în perspectiva Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, care va avea loc la 4 februarie, primele profiluri de țară în materie de cancer din Registrul european privind inegalitățile în domeniul cancerului pentru toate statele membre ale UE, Norvegia și Islanda. Potrivit unui comunicat al instituției europene, profilurile arată că țările UE au cheltuit o sumă considerabilă, aproape 170 de miliarde EUR, pentru îngrijiri oncologice (în 2018).
O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză a deceselor cauzate de cancer rămâne, de departe, cancerul pulmonar. Există, de asemenea, inegalități mari în ceea ce privește ratele mortalității cauzate de cancer atât între țările din UE, cât și în interiorul lor. Acest lucru se poate explica parțial prin expunerea variabilă la factorii de risc ai cancerului, dar și prin capacitatea diferită a sistemelor de sănătate de a oferi acces rapid și gratuit la diagnosticarea timpurie, precum și la îngrijiri și tratamente oncologice de înaltă calitate.
Profilurile arată că identificarea provocărilor și schimbul de bune practici între statele membre pot ajuta țările să abordeze inegalitățile în materie de cancer. Profilurile vor fi lansate cu ocazia unei conferințe la nivel înalt, desfășurate în cadrul Planului de combatere a cancerului: „Conferința privind cancerul – Echitate, excelență și inovare: îngrijiri oncologice moderne pentru toți”, organizată în comun de Comisie și de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.
Profil de țară privind cancerul – România. OCDE relevă în raportul pentru România că mortalitatea prin cancer este peste media UE și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000.
Mai mult, cancerul reprezintă a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19 % din totalul deceselor. În anul 2019, 50 324 de persoane au murit prin cancer în România, arată documentul. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7 % mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.
© OCDE
România, progrese modeste în prevenirea mortalității prin cancer
În timp ce, în România, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1 % în rândul bărbaților și a crescut cu 1 % în rândul femeilor în perioada 2011-2019, în UE ea a scăzut cu 10 % în rândul bărbaților și cu 5 % în rândul femeilor. Diferența dintre rata de mortalitate prin cancer între România și media UE a crescut de la – 1 % la 7 % în cursul deceniului, ca urmarea progresului modest înregistrat în România. Această situație este legată în special de ratele mai ridicate ale mortalității în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE.
© OCDE
Cancerul pulmonar și cancerul colorectal sunt primele două cauze de mortalitate prin cancer
Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității pentru șase dintre primele zece tipuri de cancer în ultimul deceniu.
© OCDE
Ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE
În 2018, în România au fost raportate 15 589 de decese prevenibile și 6 999 de decese prin cauze tratabile, fiecare categorie reprezentând 6 % din decesele prevenibile, respectiv prin cauze tratabile din UE, în condițiile în care populația României reprezintă 4 % din populația UE. În anul 2011 existau diferențe procentuale substanțiale între ratele mortalității prevenibile, respectiv între ratele mortalității de cauze tratabile între România și UE (în particular pentru mortalitatea prevenibilă) și aceste diferențe au crescut în timp.
© OCDE
Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.
OCDE recomandă acordarea unei priorități ridicate controlului cancerului în viitor și intensificarea colaborării cu UE în acest domeniu pentru accelerarea progreselor din țara noastră.
În martie 2022 au avut loc o serie de dezbateri publice privind Strategia Națională de Sănătate 2022-2030. Strategia conține obiective pentru controlul cancerului care includ prevenția primară, screeningul, accesul la servicii de diagnostic, tratament, reabilitare și îngrijiri paliative, îmbunătățirea infrastructurii și sporirea calității asistenței medicale. În plus, a fost prezentat spre adoptare Planul național de combatere a cancerului pentru perioada 2022-2027, plan bazat pe cei patru piloni ai Planului european de combatere a cancerului.
Pentru perioada de programare 2021-2027 a UE, România a propus un program specific, Programul Sănătate 2021-2027, care alocă aproximativ 400 de milioane EUR pentru prevenție, depistare timpurie și screening, diagnostic și tratament, infrastructură de cercetare, formarea profesioniștilor și elaborarea de standarde și protocoale de practică în domeniul cancerului.
Factorii de risc și politicile de prevenție
În 2019, principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, constată OCDE, care recomandă intensificarea eforturilor pentru prevenție. În anul 2020, cheltuielile cu serviciile de prevenție au reprezentat 1,9 % din cheltuielile de sănătate curente, sub media de 3,4 % din UE.
© OCDE
Depistarea precoce
Depistarea precoce și screeningul pentru cancer au fost recunoscute drept priorități ale intervențiilor de sănătate publică în cadrul strategiei anterioare, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.
Cu toate acestea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că în România nu există practici sistematice de screening pentru cancer, iar cheltuielile cu măsurile de prevenție sunt scăzute.
În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE. Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.
În ultimii ani s-a îmbunătățit, de asemenea, informarea publicului cu privire la screeningul pentru cancer.
OCDE amintește de un sondaj național referitor la atitudinile față de cancer, care relevă că peste 50 % din populație consideră că depistarea precoce a cancerului este posibilă, iar 80 % consideră că prevenirea cancerului este posibilă (Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, 2020).
Așadar, oamenii ar fi dispuși să participe la programe de screening pentru cancer, cu condiția ca serviciul să fie disponibil și ușor accesibil.
De altfel, acestea se numără printre principalele provocări identificate de OCDE.
Performanța îngrijirii pacienților oncologici
Chiar dacă îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici, se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile, deplânge organizația, care explică că aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii.
Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire. Planul european de combatere a cancerului este un pilon esențial al Uniunii europene a sănătății, anunțată de președinta von der Leyen în 2020.
Lansat în 2021, Planul de combatere a cancerului stabilește o abordare nouă a UE în ceea ce privește prevenirea cancerului și tratamentele și îngrijirile oncologice, prin integrarea aspectelor de sănătate în toate politicile și prin asocierea cu părți interesate din diverse sectoare. Planul propune 10 inițiative emblematice și numeroase acțiuni pentru a aborda întregul parcurs al bolii.
Sursa: CE
