Boala ficatului gras este, în prezent, o afecțiune foarte frecventă în țările dezvoltate, afectând cel puțin 25-30% dintre adulții din populația generală și peste 70% dintre cei cu obezitate severă sau diabet zaharat. În plus excesul de grăsime la nivelul celulelor hepatice este considerat manifestarea hepatică a sindromului metabolic, asociat cu riscul de accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă şi diabet.
Stilul de viaţă şi hepatotoxicitatea
Influenţa stilului de viaţă în evoluţia bolii ficatului gras (steatoza hepatică) a fost studiată în Finlanda, în anul 2019, fiind implicaţi 12.368 de participanţi, bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani. Cercetătorii au observat o serie de factori extrem de concludenţi în determinarea riscului de steatoză hepatică: consumul de alcool, fumatul, adipozitatea şi activitatea fizică, cele mai mari scoruri însemnând un stil de viaţă nesănătos ce aduce cu sine un risc de peste 81% de existenţă sau dezvoltare a bolii. Chiar şi consumul de cafea, asociat fumatului poate fi un factor de risc. [1]
Aşadar cu cât consumăm mai mult alcool şi/sau tutun, cu cât avem o greutate corporală mai mare şi suntem mai sedentari, cu atât riscul de a avea boala ficatului gras este mai mare. În acelaşi timp, un stil de viaţă sănătos şi activ va favoriza atât prevenirea acestei afecţiuni, cât şi vindecarea.
Măsuri de stil de viaţă în steatoza hepatică
- Activitatea fizică regulată aduce multiple beneficii pentru sănătatea ficatului şi a organismului în general. O activitate moderată spre intensă poate reduce efectele steatozei hepatice precum: grăsimea cumulată în celulele hepatice, inflamaţia şi stresul oxidativ de la nivelul ficatului, dar şi rezistenţa la insulină. 3 antrenamente intense sau 5 antrenamente moderate de 30-60 de minute pe săptămână contribuie la susţinerea funcţiilor hepatice, la pierderea în greutate şi la reducerea stratului adipos abdominal.
- Dieta săracă în calorii, glucide şi grăsimi saturate va ajuta, alături de activitatea fizică, în menţinerea unui ficat sănătos. Dieta Mediteraneană are la bază fructe şi legume proaspete, lactate slabe, carne slabă fiartă, friptă sau coaptă şi grăsimi vegetale: ulei extravirgin de măsline, avocado, nuci, peşte gras, bogate în acizi graşi Omega 3 şi Omega 6, antioxidanţi, vitamina D, potasiu.
- Limitaţi consumul de alcool, tutun şi alimente procesate bogate în zaharuri şi carbohidraţi.
- Tineţi sub control glicemia, colesterolul şi trigliceridele din sânge.
