Pictura pe care s-a bazat scena controversată din ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, considerată o parodie a „Ultimei cine” („The Last Supper”) de Leonardo da Vinci, a fost „Festinul zeilor” („The Feast of the Gods”), a artistului olandez Jan van Bijlert, spun reprezentanții Muzeului Magnin din oraşul francez Dijon, relatează News.ro.
Unul dintre momentele puse în scenă în cadrul ceremoniei de la Paris a fost cel al unui grup format din mai multe drag-queens, un model transsexual şi un personaj care l-a întruchipat pe Dionysos, zeul grec al vinului. Scena a amintit de „Cina cea de Taină”, ultima masă a lui Iisus cu apostolii săi și a provocat indignarea Bisericii Catolice. Unii episcopi francezi au acuzat că scena reprezintă „o bătaie de joc la adresa creştinismului”.
Experții spun însă că sursa de inspirație a fost alta, și anume pictura olandeză din secolul al XVII-lea în care sunt reprezentanți zeii olimpici greci.
„Acest tablou vă aminteşte de ceva?”, au întrebat pe rețeaua X reprezentanții Muzeului Magnin din Dijon, care i-au invitat pe oameni să „vină şi să admire «Festinul zeilor»”.
Muzeul a admis că există asemănări între lucrare şi „Ultima cină”, pictură realizată înainte de Reforma Protestantă, care a respins arta catolică, precizând că „în contextul Reformei… artistul a găsit o strategie pentru a picta o ultimă cină legată de Hristos sub acoperirea unui subiect mitologic”.
Istoricul de artă olandez Walther Schoonenberg s-a declarat convins, într-o postare pe rețeaua X, ă „tabloul viu” sau „pictura vie” din cadrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice a fost bazat pe „Festinul zeilor”, de Jan van Bijlert, pictură din 1635.
„Zeii (păgâni) s-au adunat pe Olimp pentru o sărbătoare. Apollo este recunoscut după aureola soarelui, Bacchus (Dionis) după struguri, Neptun (Poseidon) după tridentul său, Diana (Artemis) după lună, Venus (Afrodita) după Cupidon”, a scris acesta.
„Deci nu se pune problema în acest tablou a unei insulte la adresa creștinilor. Vorbim despre zeii olimpici într-o reprezentare a operei lui van Bijlert. Zeii greci s-au reunit pe Olimp – unde au avut loc Jocurile antice”, a adăugat istoricul.
Directorul de creaţie al ceremoniei de deschidere, Thomas Jolly, a negat că momentul care a creat controverse s-a bazat pe pictura lui Da Vinci care prezintă Cina cea de Taină.
„Nu a fost inspiraţia mea. Cred că a fost destul de clar. Este Dionysos care soseşte la masă… De ce este el acolo? Pentru că este zeul ospăţului, al vinului şi tatăl Sequanei, zeiţa fluviului Sena”, a declarat Jolly pentru BFM TV.
El a adăugat, fără să menționeze pictura din care s-a inspirat, că ideea a fost „mai degrabă să avem o mare petrecere păgână legată de zeii Olimpului, de Olimp, de olimpism… Nu veţi găsi niciodată la mine vreo dorinţă de a batjocori, de a denigra ceva. Am vrut o ceremonie care să repare şi să reconcilieze”.
Organizatorii Jocurilor Olimpice au prezentat scuze duminică catolicilor și altor grupuri creştine în cazul care s-au simțit jigniți de această scenă.
În schimb, Hugo Bardin, care a fost unul dintre personajele travestite din scenă, dezaprobă gestul organizatorilor.
„O scuză înseamnă recunoaşterea unei greşeli, recunoaşterea faptului că ai făcut în mod deliberat ceva rău, ceea ce nu a fost cazul”, a declarat el.
