Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a anunțat marți că Ungaria va bloca următoarea tranşă de finanţare a ajutorului militar pentru Ucraina din „Facilitatea Europeană pentru Pace” până când Kievul va debloca livrările de petrol ale companiei ruse Lukoil către Ungaria şi Slovacia, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Szijjarto a anunţat că ţara sa va bloca orice nou transfer de fonduri către Kiev din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), până când Ucraina va debloca livrările de petrol ale companiei ruse Lukoil prin conductele de pe teritoriul ucrainean către Ungaria şi Slovacia, livrări oprite de Kiev după ce a plasat această societate pe lista ucraineană de sancţiuni legate de invazia rusă. „Vom continua să blocăm plăţile din Facilitatea Europeană pentru Pace, până când Ucraina rezolvă chestiunea Lukoil”, a indicat Szijjarto.
Facilitatea Europeană pentru (EPF) este un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia.
Ungaria şi Slovacia au cerut luni Comisiei Europene să medieze o procedură de consultare cu Ucraina pentru a debloca tranzitul petrolului exportat de Lukoil prin conductele ce tranzitează teritoriul ucrainean.
În același timp, Szijjarto şi-a manifestat indiferenţa faţă de decizia şefului diplomaţiei europene Josep Borrell de a muta de la Budapesta la Bruxelles reuniunile ministeriale informale ale preşedinţiei ungare a Consiliului UE ca represalii după ce premierul ungar Viktor Orban a efectuat o vizită la Moscova fără mandat din partea UE.
Dacă reuniunile ministeriale europene au loc la Budapesta sau Bruxelles, „pentru mine a fost acelaşi lucru de la început, şi la fel este acum”, a afirmat Szijjarto. Cu o zi în urmă, după o reuniune a miniştrilor europeni de externe, Borrell a anunţat că a decis ca reuniunea informală a acestor miniştrii programată la sfârşitul lunii august la Budapesta să se desfăşoare la Bruxelles, pentru că „trebuie să transmitem un semnal, chiar dacă este doar un semnal simbolic” împotriva acţiunii lui Orban de a vizita Moscova şi Beijngul, vizite după care s-a întâlnit în SUA cu Donald Trump, în cadrul unei „misiuni de pace” pe cont propriu legată de războiul din Ucraina care a iritat Bruxellesul şi mai mulţi lideri europeni.
Viktor Orban a efectuat la începutul lunii iulie o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Dar trei zile mai târziu premierul ungar a vizitat de asemenea Moscova, unde a avut o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, apoi a mers la Beijing, demers condamnat de unii lideri europeni, care consideră că Orban nu ar fi trebuit să acţioneze astfel fără un mandat din partea UE, având în vedere că Ungaria deţine preşedinţia Consiliului UE, în timp ce el afirmă că demersul său a fost unul propriu şi nu angajează cu nimic blocul comunitar.
După turneul lui Orban, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a cerut boicotarea reuniunilor preşedinţiei ungare a Consiliului UE şi a anulat, pentru prima dată în istoria UE, vizita pe care Comisia Europeană o efectuează în mod tradiţional la începutul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE.
