În contextul actual, social media a devenit omniprezentă în viața cotidiană, iar impactul acesteia asupra sănătății mintale, în special în rândul tinerilor, este din ce în ce mai evident.
În Statele Unite, chirurgul general Vivek Murthy a declarat într-un articol pentru New York Times că social media joacă un rol semnificativ în criza de sănătate mintală a tinerilor. Murthy sugerează ca platformele de socializare să includă un avertisment similar celor de pe pachetele de tutun, pentru a informa utilizatorii despre riscurile asociate utlizării excesive.
Utilizarea problematică a rețelelor sociale a fost evidențiată ca un risc major pentru sănătatea publică, în special pentru adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani. Un studiu realizat de Gallup arată că adolescenții din SUA petrec în medie 4,8 ore pe zi pe platformele de socializare precum YouTube, TikTok, Instagram, Facebook și X (fostul Twitter). Utilizarea acestor platforme pentru mai mult de trei ore pe zi poate crește riscul de apariție a simptomelor de depresie și anxietate.
Semnele utilizării excesive a rețelelor sociale includ incapacitatea de a opri utilizarea, interferența cu rutina zilnică, minciuna pentru a menține utilizarea și problemele școlare sau relaționale. Deși nu există încă o diagnoză psihiatrică oficială pentru dependența de social media, experții sunt de acord că acest fenomen este real și afectează profund sănătatea mintală a utilizatorilor.
De ce sunt românii atrași de social media?
Românii, la fel ca și tinerii din alte țări, folosesc rețelele sociale pentru a obține informații și pentru a menține conexiuni sociale. Conform studiului Vitality in America realizat de Cigna Group în 2023, generația Z este foarte conștientă de natura adictivă a social media. Deși doar 44% dintre cei chestionați consideră că sunt dependenți de tehnologie, 67% cred că majoritatea colegilor lor sunt.
Acest lucru sugerează că percepția și conștientizarea dependenței de social media sunt foarte răspândite. Utilizarea social media poate afecta stima de sine, imaginea de sine și poate crește riscul de bullying. Chiar dacă tinerii sunt conștienți de aceste efecte negative, ei continuă să se bazeze pe social media pentru informații și conexiuni sociale. Adicția de social media poate fi dificil de diagnosticat, deoarece tinerii continuă să participe la activități școlare și familiale, chiar dacă nu într-un mod optim.
Algoritmii platformelor de socializare sunt proiectați să se adapteze preferințelor utilizatorilor, ceea ce face ca social media să fie la fel de adictivă pentru generațiile mai în vârstă. Totuși, tinerii sunt mai vulnerabili la efectele negative din cauza lipsei de experiență și a mecanismelor de adaptare subdezvoltate. Problema este exacerbată de faptul că social media poate amplifica sentimentele de singurătate și izolare, deja prezente în rândul generației Z.
